În încercarea de a-mi convinge creierul să formuleze trei opinii pertinente cu privire la această carte, mă confrunt cu o intrebare ce nu are răspuns: pe ce am dat 40 de lei? Pe o cărțulie de 180 de pagini dintre care 50 conțin scurte propoziții, scrise la o dimensiune mare, specifice adolescentelor de 15-16 ani care trăiesc cu impresia că au întâlnit deja dragostea vieții.
Citind această carte am avut momente în care mă întrebam dacă nu cumva am nimerit pe pagina de Facebook a unei fane de citate siropoase și a romanelor despre bărbați răi, puși în ipostaza iubitului romantic și iubitor. „Sunt bărbați care demonstrează. Sunt bărbați care au răspunsuri fără să fie întrebați. Sunt bărbați care ucid cu expresii. Sunt bărbați care pur și simplu sunt.”
Vitali Cipileaga este administratorul blogului „De vorbă cu tine” și tind să afirm că dacă informația asta ar fi fost receptată înainte de a comanda cartea, în prezent nu aș mai fi făcut această recenzie. Și nu e greu de explicat de ce.
Această carte nu e un roman de dragoste, ci o adunătură de pagini care nu par să aibă vreo legătură între ele. Nu spune o poveste a unui cuplu, ci dă sfaturi peste sfaturi. O parte din carte este reprezentată de dialogurile dintre Emma și Greg, replici cu serioase lacune logice, în care se trece de la o idee la alta, fără vreo legătură între ele, și în plus te mai fac și să dai ochii peste cap:
Un alt aspect ce mi se pare absurd la aceste cărți e că par rupte de realitate. Conversațiile celor doi nu trimit cu gândul la cuplul secolului XXI. De fapt, nu fac trimitere la nimic. Sunt doar cuvinte așezate într-o formă pompoasă, ce se mai vor și idei filosofice:– Tu meriți să fii fericită în fiecare zi!
Citind De vorbă cu Emma, trăiești împreună cu personajul propria ta poveste de viață. Emma te provoacă să găsești calea spre sufletul tău…” – tocmai am citat din textul de pe coperta 4, cel care are rolul de a te convinge să-ți cheltuiești banii, dar așa cum nici Poptămaș nu impresionează toți utilizatorii de facebook, nici această carte nu are efect asupra tuturor cititorilor. Sunt mari șanse ca în loc de „calea spre suflet” să găsiți mai ușor un colț în casă în care să ascundeți această carte care nu are nici cap, nici coadă.
Sursa:http://www.cititoruldecarti.ro/de-vorba-cu-emma-vitali-cipileaga-o-carte-sub-limita-modestului/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu